hocus-pocus

Apr 5 2008

bune-s plecarile astea cu trenul. se castiga timp pentru terminat carti ce nu-si mai aveau vreme spre a fi lecturate pana la capat. nu mai vreau sa socotesc de cand am inceput-o pe asta ultima din titlu..mai ales pentru ca este genul de carte care, in mod normal, nu as lasa-o din mana pana la final. dar am ajuns sa traiesc exceptii.

so.

prima carte citita de vonnegut. am vaga banuiala ca tonul ii ramane acelasi in toate celelalte. nu stiu de ce lumea il gaseste amuzant. da, se tot zambeste pe tot parcursul povestii descrise de el, exista umor, cum sa nu, dar amuzant chiar nu mi se pare cuvantul potrivit. l-as numi cinic si, in masura in care oamenii considera amuzant cinismul, se poate considera si amuzant, probabil.

citind insa mai indeaproape bucata aia de viata transpusa in litere, ma intreb ce dracu sa faci in conditiile alea-astea?

..decat sa

sa mori de ras.