am toate screen save-urile de pe telefon, computer, laptop, pe blogul asta-iata- blocate pe iarna. o iarna cu zapada, ca asta care nici macar n-a fost asa. si poza mea de profil pe care in alte dati mi-o tot schimbam, adaptam, asortam, la fel, in iarna. in singura zi cu zapada a acestui an.
era intr-o vineri, la inceput de februarie.
luna februarie a si fost ultima in care viata mai avea un oarecare sens... stiut. luna februarie este si cea care va face demarcarea intre un timp si altul. cel invatat in 39 ani si acesta, pe care il traiesc in fiecare zi de aproape o luna incoace si pe care nu pot sa-l accept ca fiind real.
este.
am fost intr-o vrie totala de cand a intervenit schimbarea. n-am apucat sa ...simt ceva atunci cand s-a petrecut, n-a fost vreme de asta, a trebuit sa ma ...a dap tez.
si am facut-o. conform feedbackului profesional primit, am facut-o with flying colours , cum ar veni. de la o zi la alta, la propriu, am schimbat TOTUL in rutina unei munci pentrecute intr-un anume fel timp de 15 ani. merit aplauze, bineinteles. si nici nu-s autoironica. le merit din plin. profesional vorbind, intr-un asemenea moment, in care nimeni n-a primit nicio indicatie, niciun ajutor, nicio directie, am reusit sa le trasez eu pe toate. si sa le urmez. si sa fiu cea care creeaza un drum nou pe care, apoi, sa paseasca si ceilalti. sigur, nu am fost singura care a reusit asta, dar am fost printre putinii care s-au adaptat atat de rapid, atat de eficient, atat de miraculos.
intentia nu este sa ma laud. de altfel, notez aceste lucruri de parca ar fi in afara mea. ma mira si acum reusitele astea de care sunt capabila, cumva, in anii astia, am invatat lucruri si le-am si aplicat.
in acelasi timp, eu am ramas pe loc. incapabila sa gestionez sutele de informatii care au venit din toate directiile spre mine in fiecare zi. incapabila sa ma raportez la ele altfel decat haotic. insomnii, dureri fel de fel, nervi, certuri, depresii, frici , iritarea la adresa oamenilor solari pe care, fara indoiala, ii consider(am) fie prosti, fie ignoranti. stergerea facebook-ului, taierea brutala a unor relatii, ignore-ul la unele mesaje alarmiste, mii de stari amestecate
in acelasi timp cu meseria mea facuta foarte bine. in acleasi conditii pentru toti.
pauza de acum vine la pachet cu o stare de rau ingrozitoare. fizic.
de ce nu?
