sâmbătă, 18 februarie 2017

la la land

denumire destul de inspirata..de altfel, intreg filmul este inspirat, spunand o poveste veche intr-o nota ..muzicala :)
nu-mi plac musical-urile, fireste, dar nici macar nu despre asta e vorba, despre cum mi-as fi schimabt eu parerea urmarindu-l. nu mi-am schimbat-o. dar filmul acesta in sine m-a tulburat...l-am privit si ascultat cu neincredere pana dupa prima jumatate a lui...si apoi, dintr-odata, m-a absorbit complet. mi s-a mai intamplat asta si cu anumite carti, daca reusesc sa le parcurg, chiar si asa, cu gandul aiurea, din inertie aproape, la o pagina, la o replica..SUNT acolo..si-mi vine sa dau paginile in urma sa vad ce-am pierdut pana atunci.
probabil o sa revad filmul, daca nu m-ar fi durut atat de tare pe final...nu stiu.

imi aminteste-la multe moduri- de revolutionary road. si acela era un film pe care aveam de gand sa-l mai revad..intru reamintire.

sâmbătă, 11 februarie 2017