Nov 4 2008
si nu-mi venea sa cred ca in sfarsit eram acolo. sa il vad, sa il ascult. pe viu.
emotionanta intreaga experienta. cuvintele mele de lauda la adresa artistului nu ar avea sanse sa se ridice macar pana la jumatatea simplei sale prezente pe scena.
doar spun ca m-am bucurat ca intr-un final am fost(si vreau ca asta sa nu fie finalul), si ca da, intr-adevar, prestatia reala nu se compara cu cea de pe casete/cd-uri (pe care le-am achizitionat insa de fiecare data).
parca ma aflam iar in timpul facultatii invatatnd cursuri de istoria limbii romane incercand sa-mi placa. acum abia mi-au placut.
cred ca asa e: arta e singura capabila sa te scoata din tinele tau mic si trecator. arta si dragostea, desigur.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu