Melcul
Melcul si-a astupat bine ochii
Cu ceara,
Si-a pus capul în piept
Si priveste fix
În el.
Deasupra lui
E cochilia –
Opera sa perfecta
De care-i e sila –
În jurul cochiliei
E lumea,
Restul lumii,
Dispusa încolo si-ncoace
Dupa anumite legi
De care-i e sila –
Si-n centrul acestei
Sile universale
Se afla el –
Melcul,
De care-i e sila.
sau/ si in acelasi timp:
Nu ne miram
Nu ne miram de nimic, niciodata,
A fost extirpata mirarea,
Atavism, care ne apropie de maimuta.
Temperatura corpului omenesc a scazut
De la 36 la 15 grade,
Din economia de caldura obtinuta
S-a realizat un soare artificial
Pentru incalzirea motoarelor Diesel.
E un zgomot de masini,
Temperatua omenirii scade,
Sentimentele tind catre zero,
Noi nu ne miram de nimic,
Suntem in continuu progres.
luni, 30 decembrie 2013
sâmbătă, 28 decembrie 2013
vineri, 20 decembrie 2013
this and that
sâmbătă, 7 decembrie 2013
tara zapezilor
hmmm..poate ca nu mai trebuie sa caut-it will come to me*. asa se spune. it fiind exact ce este-imposibilul de tradus.
tara zapezilor..de un autor japonez. am luat-o pentru ca era subtire si nu-mi spunea nimic..in afara de zapada, desigur. si afara abia ninsese, motiv suficient de puternic sa incerc o noua asortare prin lectura:) am aflat ulterior ca autorul japonez era un laureat al premiului nobel pentru literatura. Yasunari Kawabata. in fine, nu de asta luasem cartulia din raft..dar odata ce citesti asta pe coperta, apar si asteptarile.
un fel de poveste de dragoste din care n-am inteles prea bine care erau personajele principale feminine. un fel de visare intreaga scriere. o cu totul alta lume si sentimentul meu de a fi atat de superficiala cand spun ca m-am plictisit de toate. cand nu cunosc mai nimic din tot cat este.
*it did.
tara zapezilor..de un autor japonez. am luat-o pentru ca era subtire si nu-mi spunea nimic..in afara de zapada, desigur. si afara abia ninsese, motiv suficient de puternic sa incerc o noua asortare prin lectura:) am aflat ulterior ca autorul japonez era un laureat al premiului nobel pentru literatura. Yasunari Kawabata. in fine, nu de asta luasem cartulia din raft..dar odata ce citesti asta pe coperta, apar si asteptarile.
un fel de poveste de dragoste din care n-am inteles prea bine care erau personajele principale feminine. un fel de visare intreaga scriere. o cu totul alta lume si sentimentul meu de a fi atat de superficiala cand spun ca m-am plictisit de toate. cand nu cunosc mai nimic din tot cat este.
*it did.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)