tu nu existi prin profesia ta, dar asta nu inseamna, dragul meu, ca profesia ta nu e in tine!(...) noi putem foarte bine sa nu ne regasim in ceea ce facem; dar ceea ce facem, dragul meu, exista, ramane facut: fapt care te circumscrie, iti da o forma si te inscrie in ea. vrei sa te revolti? nu poti. in primul rand, nu suntem liberi sa facem ce am dori, vremurile, obiceiurile celorlalti, bogatia, conditiile de trai, atatea alte motive in afara si inlauntrul nostru ne constrang adesea sa facem ce nu vrem, iar, pe urma spiritul nu exista fara carne; iar carnea, degeaba o supraveghezi, isi vrea partea ei. si la ce se reduce inteligenta, daca nu intelegi animalul care e in noi? nu zic sa-l scuze. inteligenta care scuza animalul se indobitoceste si ea. dar sa ai mila e altceva! a predicat-o Isus, spun bine dle Cesarino? esti deci prizonierul a ceea ce ai facut, al formei pe care acel fapt ti-a dat-o. datorii, responsabilitati, un sir de consecinte, fire, tentacule ce te-nfasoara si nu te lasa sa respiri. (...)
_________________________
nu, multumesc. multumesc tuturor. acum ajunge. vreau sa raman asa. astea sunt vremurile; asta e viata; si, asa cum vad acum profesia mea, vreau sa continui astfel-singur, mut si impasibil- sa fiu operator.
scena e gata?
-atentie, se filmeaza...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu